Omul își trăiește marea parte a vieții în comunități și grupuri sociale: prieteni, vecini, cunoscuți, familie, colectiv de lucru etc. Comportamentul său se schimbă în dependență de anumite situații și de aflarea sa în anumite grupuri.
Psihologia socială studiază cum se schimbă comportamentul oamenilor în grupurile sociale, legitățile și motivele ce duc la schimbarea acestui comportament.
În acest articol veți afla secrete ale sociopsihologiei, ce vă vor ajuta să înțelegeți mai bine grupurile sociale și comportarea indivizilor în ele.
1. E important de a interacționa cu oamenii
Psihologii au descoperit faptul că din totalul de oameni, care primesc din partea oamenilor necunoscuți felicitări cu ocazia Crăciunului, 20% răspund la aceste felicitări.
Din aceasta cauză, chelnerii primesc bacșișuri mai mari, dacă oferă sfaturi clienților sau le povestesc detalii despre recetele de pregătire a bucatelor servite.
2. Omul tinde să supraaprecieze prețul bunurilor proprii
Studiile au arătat că oamenii tind mai mult să vândă, decât să cumpere. Astfel, participanții unui experiment psihologic erau rugați să cumpere un pahar cu 5 dolari. Odată ce-l cumpărau, erau rugați să-l vândă la același preț. Dar majoritatea participanților refuzau să-l vândă la un preț mai mic de 10 dolari. Experimentul demonstrează faptul că omul adaugă o valoare deosebită obiectelor deținute. Nu e întotdeauna vorba de bani; omul poate deține bunuri care sunt legate de anumite evenimente și întâmplări.
3. Căldura ne face mai răi, frigul — mai triști
Această afirmație este confirmată de date statistice. Astfel, nivelul criminalității este mai înalt în regiunile fierbinți ale globului, iar numărul cel mai mare de infracțiuni are loc în zilele toride. Toate acestea se întâmplă din cauza că fierbințeala excită sistemul nervos, îl face să devină mai activ, să ceară „acțiune”.
4. Zâmbetul chiar e molipsitor și poate spune multe despre persoană
La cinema oamenii tind să râdă mai mult, dacă râd și oamenii din jur. Multe seriale televizate folosesc râsete de fundal pentru situațiile comice, pentru a stimula râsul telespectatorilor. La fel, tindem să râdem mai mult pe seama glumelor din filme, atunci când nu doar situația e comică, dar și actorii zâmbesc sau râd.
Alta e situația la bowling. Persoana care a lovit strike, începe să zâmbească doar după ce-și întoarce privirile spre prietenii săi. Acest zâmbet presupune bucurie, dar și o cerere de apreciere socială, pentru că a fost înregistrat un succes.
Conform rezultatelor unor studii, studenții, zâmbetele cărora erau cele mai sincere pe fotografiile mai vechi, erau mai fericiți în viața conjugală de-a lungul anilor. Persoanele care zâmbeau mai puțin sau aveau zâmbetele mai reținute, aveau tendința să divorțeze mai des.
5. Timpul de așteptare influențează procesul de luare a deciziilor
În urma unui experiment psihologic petrecut în SUA, autorii telefonau persoane necunoscute și le întrebau dacă, pur teoretic, nu ar fi contra să devină voluntari ai Societății oncologice americane. Când aceleași persoane au fost telefonate câteva zile mai târziu și li s-a dat aceeași întrebare, 31% au răspuns afirmativ, deși inițial doar 4% din cei intervievați erau de acord să devină voluntari.
6. Acționăm altfel, dacă ne aducem aminte de propria persoană
În timpul unui experiment psihologic la care participau atât bărbați, cât și femei, participanților li s-a spus că ambele sexe vor acumula aceeași cantitate de puncte. După acest anunț indicatorii de performanță a femeilor a scăzut simțitor. Rezultatele bărbaților scădeau după discuția cu o femeie atrăgătoare. Alt exemplu: dacă copiii se duc la sărbătoarea de Halloween în grup, atunci primesc multe dulciuri, dar dacă copiii se duc unul câte unul, primesc mult mai puține bomboane.
7. Cum ne afectează faptul că suntem observați
Dacă cineva te urmărește, atunci când faci ceva simplu, de rutină, rezultatele de performanță se îmbunătățesc, dar dacă faci ceva nou — rezultatele vor fi mai proaste, decât în condiții normale de lucru. Vecinătatea are un rol asemănător: dacă în aceeași încăpere se află un specialist de reparații, persoanele din acea încăpere încep să lucreze mai prost. La fel, oamenii tind să mănânce mai mult în prezența altor persoane.
8. Motivați o persoană să facă ceva, comparați-l cu prietenii săi
Într-o întreprindere producătoare de energie electrică se promova conceptul de economie a energiei electrice în condiții casnice. Pentru aceasta, au fost elaborate afișe cu inscripția „Vecinii dumneavoastră au redus consumul de energie electrică”. Ca rezultat, consumul de energie electrică a scăzut cu 2%. Afișe cu titluri „Economisește energia electrică — economisește bani” și „Păstrează energia pentru păstrarea mediului înconjurător” nu au fost de folos în această campanie, în unele cazuri consumul de energie electrică chiar a sporit.
9. Locul de luare a deciziei afectează decizia propriu-zisă
Într-o școală s-a pus în discuție problema majorării fondurilor financiare școlare. Dintre cei care au votat chiar în clădirea școlii, 56% au votat pentru sporire. Cei care au votat în alte locuri (acasă, la serviciu), au înregistrat 53% pentru sporire. Deși diferența nu e chiar așa de mare, în termeni statistici acest lucru pare destul de interesant. În continuare, cercetătorii au studiat cum vor vota oamenii cărora le-a fost arătată o poză cu școala. Rezultatele — 64% au votat pentru creșterea bugetului.
10. Cu cât mai multe lucruri afli, cu atât plăcerea e mai mare
În 1968 un psiholog a hotărât să verifice ipoteza, conform căreia oamenii încearcă emoții pozitive, atunci când întâlnesc ceva cunoscut. Participanților la studiu le-a fost demonstrată o serie de ieroglife chineze. În timpul demonstrației participanții erau rugați să ghicească sensul ieroglifelor. Cu cât mai mult timp se uitau oamenii la ieroglife, cu atât le păreau mai cunoscute. Mai mult — pe măsură ce participanților le erau demonstrate ieroglife noi, aceștia se simțeau mai relaxați.
Acest fenomen se numește „efectul de recunoaștere”. Procesul de luare a deciziei în astfel de situații ia mai puțin de o secundă și este foarte răspândit în publicitate. Cu cât mai des veți vedea un anunț sau o reclamă, cu atât mai bună va fi părerea dumneavoastră despre compania care este promovată. Imaginile atrăgătoare, care generează emoții negative sau pozitive timp de câteva milisecunde, îți schimbă părerea în privința unui subiect sau altul timp de câteva secunde. Cu cât mai multe legături sunt între consumator și brand, cu atât e mai înalt nivelul de loialitate față de acest brand.
11. Colțurile rotungite / colțurile ascuțite
Oamenilor, de regulă, le plac mai mult obiectele ce au colțuri rotungite, decât obiectele cu colțuri ascuțite.
Comparați:
12. Cum acționează oamenii în mulțime
Martorii unui incident au tendința să sară în ajutor, atunci când nu sunt și alți martori în apropiere. Dacă sunt și alte persoane în jur, aceștia cred că primii vor sări în ajutor și ezită să ajute primii. Dacă jertva incidentului are sânge pe ea, scad șansele ca cei din jur să o ajute (oamenii se tem de sânge la nivel psihologic). Victimele care strigă mai tare, au șanse mai mari să fie ajutate, căci semnalul clar de ajutor sau de primejdie este mai bine primit de către oameni.
Un sfat. Dacă vi se face rău sau ați făcut un accident în locuri în care sunt mulți oameni, nu vă adresați la mulțime, căci oamenii vor ezita să vă ajute, văzând că sunt și alți oameni în jur. Adresați-vă după ajutor unei persoane concrete. De exemplu: „Domnul îmbrăcat în cămașă neagră, da, dumneavoastră mă adresez, ajutați-mă, vă rog!” Acest sfat vă poate salva viața și poate reduce timpul de acordare al primului ajutor medical.
13. Fericirea depinde de cât de mult lucrezi
În urma unui studiu la care au participat peste 10 mii de oameni din 48 de țări, s-a stabilit că fericirea este prețuită mai mult ca alte aspirații personale, ca de exemplu — găsirea sensului în viață, îmbogățirea sau dorința de a ajunge în rai. Oamenii fericiți se numesc, de obicei, curioși, pe când cei nefericiți și cei afectați de depresii capătă aptitudinea de a observa cele mai mici schimbări de mimică pe fața interlocutorului.
S-a mai stabilit că persoanele fericite, care au acumulat 9 sau 10 puncte din 10 posibile la testul propus, au avut note mult mai proaste la învățătură, iar în prezent au salarii mult mai mici, în comparație cu persoanele relativ fericite (care au acumulat 6—8 puncte din 10).
14. Dorim să placem grupurilor de oameni
Unui grup de studiu i-a fost dată indicația să ofere răspuns greșit la o întrebare simplă. Atunci când în acest grup a fost trimisă o persoană cu scopul de a afla răspunsul la întrebarea cu pricina, grupul dădea răspunsul greșit, deși necunoscutul își dădea seama că răspunsul, cel mai probabil, este greșit. După aceasta, necunoscutul era întrebat care, totuși, e răspunsul corect la întrebare. În 37 de cazuri din 50, răspunsul dat de necunoscut coincidea cu răspunsul dat de grup. Deși răspunsul la întrebare era simplu și era evident, persoanele dădeau răspunsuri greșite pentru a fi pe placul membrilor grupului sau din cauza că credeau că grupul știe mai bine răspunsul decât ei. De asemenea, s-a stabilit că, dacă în grup sunt măcar 1, 2 membri care dau necunoscutului răspunsul corect, există riscul ca necunoscutul să se îndoiască de răspunsul dat de grup și să dea la final răspunsul corect.
15. Nu separăm exteriorul de caracter
O reacție pozitivă sau negativă în privința unei persoane („ea e drăguță”) ne afectează aprecierea exteriorului său („ea e simpatică”). Dacă persoana ne place, ne plac și hainele ei, dar dacă persoana nu ne-a plăcut din start, tindem să „credem” că persoana este îmbrăcată prost. Acest fenomen se numește „efectul de aureolă” și este foarte evident în exemplele cu celebritățile: înfățisarea atractivă și faima ne face să credem că ele sunt deștepte, fericite și bune la suflet.
16. Cum ne stimulează premiile
Cu cât mai mult timp avem de așteptat un premiu, cu atât suntem mai puțin motivați. Un premiu neașteptat ne stimulează excesiv și devenim foarte repede productivi și motivați. Un premiu de o valoare strict fixată e mai puțin eficient ca un premiu care este acordat în dependență de performanțe.
17. Posesia puterii îi schimbă pe oameni
Într-un experiment voluntarii au fost repartizați în două grupuri: „deținuții” și „paznicii”. Ambele grupuri au trecut într-o clădire, asemănătoare unei închisori. Deși experimentul a fost planificat pentru 2 săptămâni, deja peste 6 zile el a fost încheiat. Ambele grupuri și-au însușit rolurile, chiar prea de tot: „paznicii” se purtau brutal cu „deținuții”, iar ultimii erau puternic afectați de condițiile în care erau ținuți.
În baza acestui experiment au fost filmate mai multe filme:
Das Experiment (2001)
The Experiment (2010)
18. Autoritatea ne face să fim ascultători
În experimentul Milgram, un experiment foarte cunoscut în psihologia socială, participanții erau rugați să administreze doze crescânde de curent electric altei persoane dinn camera de alături, atunci când aceasta dădea răspunsuri incorecte la anumite întrebări. Rolul de jertvă era jucat de asistentul autorului experimentului, iar reacțiile la curentul electric erau simulate. Participantul la experiment administra inițial doze slabe de curent electric, dar în a doua fază a experimentului era rugat să apese pe butonul cu eticheta „Pericol de tensiune înaltă”, fără a atrage atenție la rugămințile jertvei de a opri experimentul. 63% de participanți la experiment au apăsat pe butonul de tensiune înaltă, care, dacă situația nu era înscenată, avea să aibă un efect letal pentru persoana din camera de alături.
Ne temem de superiori și ne temem de oamenii care au o anumită autoritate sau sunt plini de putere.
19. Autocontrolul la vârstă fragedă — succes la maturitate
Un alt test popular e „testul cu marmelada”. Esența experimentului: copilul este lăsat în cameră, iar pe masă, în fața lui este lăsată marmeladă. Copilul este preîntâmpinat că, dacă mănâncă marmelada acum, experimentul poate fi considerat finisat. Dar, dacă îl va aștepta pe experimentator, va primi în dar o a doua marmeladă.
În urma experimentelor petrecute, autorii afirmă că copiii care nu pot aștepta experimentatorul și mănâncă imediat marmelada sau încearcă să o mănânce pe ascuns, riscă să înfrunte mai des probleme la locul de muncă, să primească note mai proaste la examenele de admitere, au probleme cu atenția și mai greu întrețin relațiile de prietenie. Pe de altă parte, copiii care sunt gata să aștepte 15 minute și mai multe, vor primi note mai bune la examenele de admitere, au o atenție este mai bună, sunt mai descurcăreți în viață.
20. Oamenii iubesc să rotunjească
Oamenii iubesc cifrele rotunde. Această listă conține 20 de puncte pentru a părea una completă, la care nu mai ai ce adăuga, oamenii încearcă să fugă 2 km și nu 1,9 km, iar elevii de multe ori nu sunt mulțumiți de nota de 9 și se simt mult mai împliniți de notele de 10. Oamenii depind de anumite cifre, iar această particularitate e ascunsă adânc în natura omenească.
